Compoziția înfățișează un șir de căruțe încărcate până la vârf cu saci, care înaintează pe un drum șerpuitor printre parcele agricole, în timp ce o țărancă îi salută pe cei din căruțe. Arborarea steagului roșu și a tricolorului pe primele căruțe indică în mod neechivoc privitorului că acești țărani se numără printre cei care au îmbrățișat „transformarea socialistă a agriculturii” (colectivizarea) și că, drept urmare, beneficiază de o recoltă bogată.

O scenă de muncă aglomerată are în centrul compoziției o batoză, iar în partea stângă o masă în jurul căreia sunt adunați câțiva țărani. Scena este o schiță surprinsă de artist în cadrul uneia dintre documentările de teren, devenite obligatorii pentru artiști în timpul regimului comunist.

Scenă rurală surprinsă la Rășinari, realizată în maniera realistă specifică creației lui Hans Hermann. Lucrarea ilustrează falsul conformism prin care unii artiști au reușit să își continue creația pe coordonatele anterioare regimului comunist, titlul lucrării fiind singurul element care indică alinierea la tematica agreată de partid.

Lucrare reprezentativă pentru direcția falsului conformism, în care mesajul ideologic este sugerat discret. Tânărul țăran care domină compoziția, așezat pe mormanul de saci dintr-o căruță, nu indică explicit apartenența la colectivizare. Privitorul este condus subtil către această interpretare prin inscripția G.A.C. vizibilă pe saci, singurul element care trimite clar la contextul ideologic al epocii.

Scena din prim-plan ilustrează momentul înscrierii unor țărani în gospodăria agricolă colectivă. Aceștia ascultă explicațiile activistului de partid, țăranul reprezentat în partea dreaptă a compoziției. În plan secund este redată activitatea noului G.A.C. Teodor Harșia realizează astfel o scenă conformă cerințelor ideologice ale regimului comunist, fără a renunța însă la sensibilitatea cromatică și la expresivitatea specifice stilului său.

Lucrarea ilustrează „transformarea socialistă a agriculturii” prin mecanizare, sugerată de șirul de tractoare care se desfășoară din prim-plan către planul îndepărtat, devenind simboluri ale modernizării forțate promovate de propaganda regimului.

Figura unui țăran redat din profil, care privește gânditor semințele de grâu din căușul palmei din prim-plan, profilată pe fundalul unui ogor, simbolizează progresele agrotehnice atribuite „transformării socialiste a agriculturii” în urma colectivizării.

„Noile condiții de muncă” din gospodăriile agricole colective sunt redate prin grupul de țărani din prim-plan care, adăpostiți sub un umbrar, ascultă cu atenție lectura din ziarul Scînteia, făcută de o țărancă în timpul pauzei de prânz

Noul tractor al gospodăriei agricole colective este condus de un tânăr tractorist în timpul treieratului recoltei. Belșugul acesteia este sugerat prin roata treierătoarei, care antrenează un vârtej de boabe de grâu.

Figura tânărului din prim-plan, agronomul, secondată în plan secund de cinci țărani, simbolizează progresul adus de aplicarea inovațiilor științifice în „agricultura de tip socialist”. Personajele sunt redate într-o manieră influențată de limbajul plastic al lui Hans Mattis-Teutsch.