Atelierul propune o explorare critică și interactivă a artei realizate în perioada comunistă, privită ca document vizual și ca instrument de propagandă, dar și ca spațiu al ambiguității și al rezistenței subtile. Pornind de la lucrări din colecția muzeului, elevii de liceu sunt invitați să analizeze modul în care viața cotidiană, relațiile sociale și raportul dintre individ și colectiv au fost reprezentate artistic și să compare aceste imagini cu realități din societatea contemporană.
Ce își propune atelierul?
Atelierul urmărește să dezvolte capacitatea elevilor de a interpreta critic imaginile și mesajele vizuale, de a identifica influența ideologiei politice asupra artei și de a înțelege rolul propagandei și al cenzurii în construcția discursului oficial. Prin activități de analiză și reflecție, elevii sunt încurajați să observe diferențele și continuitățile dintre trecut și prezent, să recunoască mecanismele de manipulare a informației și să înțeleagă faptul că istoria nu este un discurs fix, ci unul supus interpretării și reinterpretării.
Cum se desfășoară atelierul?
Activitățile se desfășoară în echipe și includ selectarea și analiza unei lucrări de impact, urmate de compararea vieții cotidiene reprezentate în artă cu aspecte ale vieții de zi cu zi actuale.
Partea centrală a atelierului este un joc de căutare și interpretare în echipe, structurat pe mai multe direcții tematice:
identificarea simbolurilor puterii în arta realist-socialistă, a mesajelor ideologice explicite și a elementelor care lipsesc din reprezentări;
explorarea lucrărilor aparent „neutre” (peisaje, naturi statice) pentru a analiza emoția transmisă și semnificația acestei neutralități într-un context ideologic;
analizarea artei ca „martor” al vieții cotidiene sub comunism, diferențiind elementele idealizate de cele reale și reflectând asupra relației dintre individ și colectiv, cu provocarea de a imagina versiuni contemporane ale acestor situații;
identificarea unei lucrări care poate conține sensuri ascunse sau mesaje ambigue.
Fiecare echipă își prezintă observațiile și interpretările în fața grupului, contribuind la o discuție colectivă ghidată.
La finalul atelierului are loc un joc de rol de maximum 10 minute, intitulat „Mesajul care se pierde”. Reprezentantul fiecărei echipe extrage un bilet cu numele unui artist (Aurel Bordenache, Hans Mattis-Teutsch, Eftimie Modâlcă sau Geta Brătescu). Fiecare echipă inventează o poveste despre modul în care Securitatea ar fi putut construi un discurs despre artistul respectiv. Mesajul este transmis prin șoaptă de la o echipă la alta, iar ultima echipă îl spune cu voce tare. Apoi, prima echipă dezvăluie mesajul inițial, iar diferențele sunt discutate în grup. Exercițiul evidențiază felul în care informațiile pot fi distorsionate, reinterpretate sau manipulate, atât în istorie, cât și în prezent.
De ce acest atelier?
Atelierul oferă elevilor de liceu un cadru sigur și stimulant pentru a discuta teme sensibile ale istoriei recente, precum propaganda, cenzura, controlul informației și libertatea de exprimare. Prin combinarea analizei vizuale cu activități participative și jocuri de rol, elevii sunt încurajați să își formuleze propriile opinii, să pună întrebări și să își dezvolte gândirea critică.
Atelierul transformă vizita la muzeu într-o experiență de învățare activă, conectând arta cu istoria și realitățile contemporane, și îi ajută pe participanți să înțeleagă mai bine modul în care trecutul continuă să influențeze prezentul.