Între anii 1947–1953 a studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, secția pictură, cu profesorii Nicolae Dărăscu, Alexandru Ciucurencu, Max Herman Maxy și Octav Angheluță. Între 1953–1957 a lucrat la secția de restaurare a Muzeului de Artă al Republicii.
Din 1955 participă la expozițiile anuale de stat și la expoziții de artă românească organizate la Havana (1962), Praga (1968), Helsinki și Titograd (1969), Torino, Gand, Bruges și Düsseldorf (1970), precum și la expoziții internaționale precum Bienala Tineretului de la Paris (1961), Szczecin (1965) și Varșovia (1970).
A avut mai multe expoziții personale la București: 1957 (Sala N. Cristea), 1967 (Sala Magheru), 1970 și 1972.
A primit Premiul pentru afiș la Festivalul Mondial al Tineretului de la Varșovia (1955) și Premiul Uniunii Artiștilor Plastici (1963).
Surse:
Octavian Barbosa, Dicționarul artiștilor români contemporani, Editura Meridiane, 1976
Mircea Grozdea, Lia Szas, Editura Meridiane, 1968
