1929-2003Constantin Piliuță
S-a născut la Botoșani. A studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București (1949–1955), avându-l ca profesor pe Alexandru Ciucurencu. A organizat expoziții personale la București (1957, 1962, 1968, 1972, 1973), Veneția (1967), Malmö (1970) și Odorheiu Secuiesc (1971).
Lucrările sale au figurat în numeroase expoziții de artă românească din străinătate: Moscova (1964), Varșovia (1979), Varșovia, Praga, Leningrad (1972), Atena, Cairo, Damasc, Teheran, Tunis, Moscova, Berlin, Glasgow (1974), Lisabona, Ankara, Atena (1975), Praga, Istanbul (1976), Paris, Copenhaga, Beijing, Shanghai, Ankara, New Delhi, Sofia (1977), Teheran, Lisabona, Statele Unite ale Americii (1978), Madrid, Ottawa, Ciudad de Mexico (1979) și München (1994). A participat la Festivalul Internațional de Pictură din Cagnes-sur-Mer (1977).
A obținut Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România (1967). A fost distins cu Ordinul „Meritul Cultural”, clasa a III-a (1968) și clasa a II-a (1971), cu Premiul Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă (1971), precum și cu Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române (1974).
Creația sa cuprinde peisaje, portrete, naturi statice cu flori și scene de gen. Pictura sa se caracterizează prin stilizare, linii de contur incisive, compoziții simplificate, esențializate și o cromatică rafinată.
