A absolvit Academia de Arte Frumoase din Iași, secția pictură (1936), unde a studiat cu Ștefan Dimitrescu și Nicolae Tonitza. A debutat în 1943 la Salonul Oficial al Moldovei și, în 1945, a deschis o expoziție personală la București.
Din 1946 s-a stabilit la Brașov, devenind una dintre cele mai active și longevive prezențe ale vieții artistice locale. A organizat 15 expoziții personale la București și Brașov și a participat la expoziții republicane și internaționale, inclusiv la Wroclaw (1973).
Retrospective ale creației sale au fost găzduite de Muzeul de Artă Brașov în 1993 și 2003. Lucrări ale artistei se află în colecții muzeale din România și din străinătate (Polonia, Israel, Germania, S.U.A., Canada, Italia, Belgia etc.). A întreprins călătorii de documentare în U.R.S.S., Germania și Polonia.
Creația sa a evoluat de la pictura postimpresionistă, peisaje, portrete și compoziții cu figure, spre lucrări cu accente expresioniste în a doua perioadă de creație. Din 1968 a adoptat cu predilecție acuarela, tehnică în care a realizat numeroase portrete de copii și naturi statice cu flori, marcate de sensibilitatea luminoasă și cromatică moștenită de la Tonitza. În ultimele decenii a integrat în pictura de șevalet transparențele și vibrațiile specifice acuarelei, evocând totodată legături stilistice cu compozițiile figurative ale lui Hans Mattis-Teutsch.
